Centrul Independent Claca susține lupta împotriva violenței de gen și participă la protestul din 25 noiembrie. Cu această ocazie, semnăm o declarație colectivă de solidaritate feministă cu drepturile trans*, semnată de 790 de persoane și 60 de organizații – un total de 850 de semnatari – din 41 de țări, care doresc să afirme că feminismul poate și ar trebui să fie un adăpost pentru persoanele trans*, așa cum este pentru cele cis. A fost semnată de către activiști, bloggeri, universitari și artiști. Ceea ce avem cu toții în comun este convingerea că persoanele trans* sunt binevenite în grupurile feministe și că sunt esențiale pentru misiunea feminismului de a pleda pentru femei și persoane oprimate, exploatate și marginalizate de către sistemele și indivizii patriarhali și misogini.

Vă propunem să semnați această declarație în nume propriu sau al grupului din care faceți parte (poți trimite un email la adresa atfeministsfightingtransphobia1@gmail.com sau completa formularul pe pagina http://feministsfightingtransphobia.wordpress.com/) Feministele, cis și trans*, se pot organiza pentru a demonstra solidaritatea, sprijinul și acceptarea persoanelor trans*. Femeile trans de la noi sunt reduse la tăcere constant, nu sunt considerate femei în unele medii activiste și academice, sunt vicitimele invizibile ale violenței de gen și nu primesc susținere concretă din partea statului, ongurilor sau activiștilor ne-afiliați. Azi este timpul să strângem rândurile cu surorile noastre trans și să urmăm sfatul lui Joe Hill, „Nu jeli, organizează!”

O declarație a feminismului care include persoanele trans*

Noi, subsemnatele universitare, scriitoare, artiste, educatoare trans* sau cis, vrem să afirmăm în mod public și deschis angajamentul nostru pentru un feminism care include persoanele trans*.

Am observat o creștere considerabilă a activității feministe transfobe în această vară: viitoarea carte scrisă de Sheila Jeffreys pentru editura Routledge; scrisoarea anonimă ostilă și periculoasă trimisă lui Dallas Denny după ce ea și Jamison Green au scris editurii Routledge despre îngrijorările lor cu privire la această carte; declarația recentă și larg-circulată intitulată „Discursul interzis: reducerea la tăcere a criticii feministe a genului” semnată de mai multe feministe proeminente, dar, cu regret recunoaștem, nechibzuite. Aceste acțiuni au fost deosebit de vizibile. Și toate acestea se desfășoară în climatul de transfobie virulentă masivă, care a apărut în urma procesului lui Chelsea Manning și a declarației sale ulterioare în ceea ce privește identitatea sa de gen și recentele omucideri ale unor tinere trans de culoare, inclusiv Islan Nettles și Domonique Newburn, cele mai recente obiective într-o lungă istorie de violență împotriva femeilor trans* de culoare. Având în vedere aceste evenimente, este important să vorbim în sprijinul feminismului care include persoanele trans*.

Ne-am angajat să recunoaștem și să respectăm construcția complexă a identității sexuale/ de gen; să recunoaștem femeile trans * ca femei și includerea lor în toate spațiile doar pentru femei; să recunoaștem bărbații trans* ca bărbați și să respingem formele de masculinitate care îi exclud; să recunoaștem existența persoanelor genderqueer și a celor care refuză binarismul de gen și să le acceptăm umanitatea; să producem și folosim cercetări și analize riguroase, gândite și nuanțate despre gen, sex și sexualitate care să accepte persoanele trans* ca autoritățile propriilor lor experiențe și să înțeleagă lipsa dezbaterii în ceea ce privește legitimitatea vieții lor și să combatem ideologiile gemene ale transfobiei și patriarhatului, în toate formele lor.

Feminismul transfobic ignoră faptul că multe persoane trans* și genderqueer se identifică drept feministe și multe feministe cis se identifică cu surorile, frații, prietenii și iubitele/ții lor; feminismul este cel care le-a respins și nu opusul. El ignoră presiunea istorică pusă de medici asupra persoanelor trans* de a se conforma stereotipurilor rigide de gen pentru a putea primi “în dar” ajutorul medical la care, ca ființe umane, au tot dreptul. Postulând “femeia” ca pe o entitate stabilă și coerentă ale cărei granițe sunt autorizate să le păzească, feministele transfobe resping intuițiile analizei intersecționale, subordonând feminității toate celelalte identități și patriarhatului toate celelalte forme de opresiune. Refuză să-și recunoască propria putere și propriile privilegii.

Suntem conștiente că feministele transfobe au folosit violența și amenințările cu violența împotriva persoanelor trans* și a partenerilor lor și condamnăm un astfel de comportament. Suntem conștiente că retorica transfobă are efecte dăunătoare foarte adânci asupra vieților persoanelor trans*; dovadă stă încarcerarea lui CeCe MacDonald într-o închisoare pentru bărbați. De asemenea, suntem conștiente de importantul prejudiciu pe care transfobia îl aduce persoanelor de culoare atunci când se combină cu rasismul și de violența pe care o încurajează.

Când feministele exclud femeile trans* din adăposturile pentru femei, acestea din urmă sunt vulnerabilizate în fața celor mai rele forme de misoginie abuzivă și violentă, fie în adăposturi pentru bărbați, fie pe străzi sau în familii abuzive. Când feministele cer ca femeile trans* să fie excluse din toaletele pentru femei iar persoanele genderqueer să folosească toaletele mixte, ele fac ca participarea acestora la sfera publică să devină aproape imposibilă, colaborează cu rigiditatea identităților de gen cu care feminismul s-a luptat în istorie și ridică o barieră în plus în calea găsirii unui loc de muncă. Când feministele predau transfobia, îngrădesc accesul studenților trans* la educație și la oportunitățile pe care aceasta le oferă.

De asemenea, respingem ideea potrivit căreia criticile activiștilor trans* asupra bigotismului transfob reduc pe cineva la „tăcere”. Critica nu este același lucru cu reducerea la tăcere. Noi recunoaștem că accentul recent pe retorica așa-zis violentă și pe amenințările despre care feministele transfobe pretind că provin de la femeile trans* în mediul on-line ignoră 40 +/- ani de istorie a retoricii violente și eliminaționiste îndreptată de către feministele proeminente împotriva femeilor trans*, bărbaților trans* și persoanelor genderqueer. Se ignoră strategia deliberată a anumitor feministe anti-trans* bine-cunoscute de angajare în hărțuirea zglobie și persistentă, vânarea și provocarea persoanelor trans*, în special a femeilor trans*, în speranța de a incita la răspunsuri furioase, care sunt apoi utilizate pentru a picta un portret fals al femeilor trans * ca opresori și a femeilor feministe cis ca victime. Se ignoră expunerea publică a femeilor trans* în care anumite feministe transfobe s-au implicat, neținând cont de daunele pe care le produc în viața femeilor și de pericolul la care le expun. Și se bazează pe retorica dăunătoare a vinei colective, folosind orice exemplu de astfel de retorică violentă, indiferent de sursă – și, la fel de mult, furia justificată a oricărei femei trans* – pentru a condamna toate femeile trans* și pentru a justifica excluderea lor continuă și negarea continuă a drepturilor lor civile.

Fie că suntem cis, trans*, intersex sau genderqueer, nu vom lăsa discursul feminist să regreseze sau să stagneze; vom împinge mai departe, transdisciplinar, limitele înțelegerii noastre asupra genului, sexului și sexualității. Deși respectăm marile realizări și luptele grele duse de activiste în anii 1960 și 1970, știm că aceste activiste nu sunt infailibile și că progresul nu se poate opri cu ele, dacă sperăm să rămânem oneste intelectual, morale și eficiente politic.

Cel mai important, noi considerăm că teoriile nu sunt mai importante decât viețile oamenilor; respingem orice teorie de gen, sex, sau sexualitate care ne cheamă să sacrificăm nevoile oricărui grup subjugat sau marginalizat. Oamenii sunt mult mai importanți decât teoria.
Suntem determinate să includem persoanele trans* în sălile noastre de clasă, în ceea ce scriem și în cercetările noastre.