Declaraţie de la ocupaţiile universitare din România

NCAFC (n.t. National Campaign Against Fees and Cuts) sunt în contact cu două ocupaţii studenţeşti din România, Se Poate Cluj şi Baricada Universitară din Bucureşti. Acesta este o declaraţie a grupurilor.

Pe data de 26 martie, aproximativ 30 de studenţi din diverse facultăţi din Cluj au ocupat o sală din clădirea centrală a Universităţii Babeş-Bolyai, amfiteatrul Nicolae Iorga, declarând spaţiul ca fiind unul liber pentru dezbateri, accesibil pentru oricine, indiferent de statutul lor social sau academic. Ocupaţia s-a întâmplat ca urmare a unei tentative abuzive din partea universităţii de a opri proiecţia Blokada, un documentar despre ocupaţia Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Zagreb.

Luând în considerare creşterea nivelului de securizare din clădirea centrală, ca urmare a unui protest împotriva acordării titlului de Doctor Honoris Causa unui lobbyist de renume, Gunther Verheugen, studenţii au simţit faptul că dreptul la a dezbate şi discuta orice fel de subiect este încălcat de către universitate.

Ca urmare a ocupaţiei din Cluj, studenţii Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti au ocupat, de asemenea un amfiteatru, tot un amfiteatru Nicolae Iorga, spre a-i susţine pe studenţii din Cluj. După repetate încercări de a convinge pe ocupanţi să se ducă acasă, unele dintre acestea fiind făcute chiar cu ajutorul poliţiei, conducerea universităţii a acceptat prezenţa studenţilor şi voinţa lor de a pune sub semnul întrebării direcţia dominantă a universităţii.

Comodificarea educaţiei, orientarea către piaţă a majorităţii facultăţilor, spiritul antreprenorial care domină administraţia universităţii, şi să nu mai vorbim de lipsa de oportunităţi egale pentru educaţie, rata înaltă de şomaj în rândul absolvenţilor şi costurile ridicare de trai pentru majoritatea studenţilor României sunt doar câteva din problemele majore pe care mediul academic le întâmpină.

Şase zile mai târziu, ambele ocupaţii sunt încă în desfăşurare, iar în Cluj, plenara principală, deschisă tuturor, a reuşit să adune laolaltă sute de studenţi, dar şi profesori, nefericiţi cu situaţia actuală. Au fost forumalte câteva revendicări, precum un procentaj mai mare din PIB pentru educaţie, o a doua facultate gratuită, şi un fel de sistem major/minor, doar spre a enumera câteva. Si totuşi, dezbaterea este în curs de desfăşurare şi nu există nici o urgenţă în a formula cereri detaliate privind educaţia. De asemenea, aceste dezbateri nu urmăresc doar repetarea căilor învechite ale studenţilor reprezantanţi care includ petiţii şi cântece, dar şi acţiunea directă şi mobilizarea studenţească. Există doar o lume, prin urmare o luptă: studenţii ai lumii, auto-organizaţi-vă!