Sfat pentru tovarășii mei anarhiști

Dragii mei tovarăși,

Este în obișnuința noastră să ne exagerăm atât punctele forte, cât și slăbiciunile. În perioadele revoluționare pare că și cea mai mică acțiune a noastră are consecințe incalculabil de mari. Pe de altă parte, în vremuri de stagnare, chiar dacă ne-am dedicat complet cauzei, viețile noastre par sterpe și inutile. Am putea chiar fi doborâți de vântul reacțiunii. Ce am putea face ca să ne păstrăm vigoarea intelectuală, energia morală și credința noastră în lupta cea dreaptă?

Veniți la mine cu speranța să vă împărtășesc din lunga mea experiență despre oameni și alte lucruri. Așa că, în calitate de om bătrân, vă dau următorul sfat.

Nu vă certați și nu vă atacați. Ascultați argumentele potrivnice, după ce v-ați prezentat propriile argumente. Învățați să rămâneți tăcuți și să reflectați. Nu încercați să câștigați o dezbatere cu prețul sincerității voastre.

Studiați cu discreție și perseverență. Entuziasmul enorm și dăruirea până la punctul de a-ți pierde viața nu sunt singurele metode de a servi o cauză. Este mai ușor să-ți sacrifici viața decât s-o faci pildă pentru ceilalți. Revoluționarul conștient nu este numai o persoană a sentimentelor, ci și una a rațiunii, pentru care fiecare efort de a promova dreptatea și solidaritatea este întemeiat pe cunoștințe precise și o înțelegere aprofundată a istoriei, sociologiei și biologiei. O astfel de persoană poate să-și așeze ideile personale în contextul mai larg al științelor umaniste și poate îndura lupta, susținut de puterea câștigată prin vastele sale cunoștințe.

Evitați specializarea. Nu vă afiliați nici cu națiuni, nici cu partide. Nu fiți nici ruși, nici polonezi, nici slavi. Mai degrabă fiți oameni flămânzi după adevăr, liberi de orice gânduri de interes limitat și de orice speculații legate de chinezi, africani sau europeni. Patriotul mereu ajunge să urască străinul și își pierde astfel simțul dreptății care-i aprindea odinioară entuziasmul.

Înlăturați-vă șefii, conducătorii și pe acei apostoli ai limbii care transformă cuvintele în sfânta scriptură. Evitați idolatrizarea și prețuiți cuvintele prietenului vostru cel mai bun sau ale celui mai înțelept profesor numai după adevărul pe care îl găsiți în ele. Dacă, după ce ați ascultat, aveți îndoieli, îndreptați-vă către propria voastră minte și re-examinați chestiunea, înainte de a face o judecată finală.

Trebuie, prin urmare, să respingeți orice autoritate, dar totuși să respectați toate convingerile sincere. Trăiți-vă propria viață, dar permiteți altora să și-o trăiască pe a lor.

Dacă vă sacrificați apărându-i pe cei umiliți și asupriți, este un lucru foarte bun, tovarăși. Înfruntați moartea cu noblețe. Dacă preferați să lucrați încet și cu răbdare pentru un viitor mai bun, este un lucru și mai bun. Faceți din asta scopul fiecărei clipe a unei vieți generoase. Dar dacă alegeți să rămâneți săraci printre săraci, în completă solidaritate cu cei care suferă, fie ca viața să vă lumineze cu o lumină binefăcătoare: aceasta este o pildă desăvârșită, o lecție rodnică pentru toți!

Salutări, tovarăși,

Elisée Reclus