Crearea municipiilor autonome

19 decembrie 1994, ora 2:30.

Către poporul mexican:

Către presa naţională şi internaţională:

Fraţilor,

Comitetul Clandestin Revoluţionar Indigen – Comandamentul General al Armatei Zapatiste de Eliberare Naţională declară următoarele:

Unu. Astăzi, 19 decembrie 1994, prin îndeplinirea ordinelor comunicatului din 6 decembrie 1994 şi a ceea ce a fost semnalat în prima declaraţie din jungla Lacandon, care a ordonat trupelor zapatiste: „protejaţi populaţia civilă prin marşul eliberator şi permiteţi oamenilor eliberaţi să îşi aleagă în mod liber şi democratic propriile lor autorităţi administrative“, campania militară numită „Pace cu Dreptate şi Demnitate pentru Popoarele Indigene“ a fost dusă la bun sfîrşit.

În zilele de 11, 12, 13 şi 14 decembrie 1994, trupele zapatiste din diviziile de infanterie nr. 75 şi 25, primul corp de armată din Sud-Est, au rupt încercuirea militară a junglei Lacandon. Grupate în patru coloane, dintre care una sub comanda unei femei ofiţer, unităţile zapatiste s-au strecurat în liniile inamicului pentru a evita confruntarea armată. În aceste patru zile, protejaţi de teren, climă şi sprijinul populaţiei, mii de combatanţi au reuşit să treacă de încercuire. Pe 14 decembrie 1994, toate unităţile cărora li s-a dat această misiune se aflau dincolo de limita exterioară a încercuirii militare, fără nicio pierdere şi fără nicio confruntare cu forţele federale. Odată ce această parte a fost realizată, luptătorii zapatişti s-au pregătit pentru următoarea etapă a operaţiunii militare. Pe 15, 16, 17 şi 18 decembrie 1994, în acţiunile numite „Fulgerul“ şi „Desfăşurarea“, parte din campania „Pace cu Dreptate şi Demnitate pentru Popoarele Indigene“, cu sprijinul populaţiei civile locale, au ocupat poziţii în următoarele municipii ale statului Chiapas:

1. Ocosingo;

2. Las Margaritas;

3. Altamirano;

4. La Independencia;

5. Trinitaria;

6. Chanal;

7. Oxchuc;

8. Huixtán;

9. Comitán de Domínguez;

10. San Cristóbal de Las Casas; 11. Teopisca;

12. Villa de las Rosas;

13. Nicolás Ruiz;

14. Socoltenango;

15. Totolapa;

16. Palenque;

17. Salto de Agua;

18. Tila;

19. Sabanilla;

20. Yajalón;

21. Tumbalá;

22. Chilón;

23. Huitiupán;

24. Simojovel;

25. San Andrés Larráinzar;

26. El Bosque;

27. Bochil;

28. Chenalhó;

29. Pantelhó;

30. Mitontic;

31. Sitalá;

32. San Juan Chamula;

33. Zinacantán;

34. Ixtapa;

35. Cancuc;

36. Jitotol;

37. Amatenango del Valle;

38. Venustiano Carranza.

Doi. Acţiunea a fost îndeplinită fără ciocniri cu armata federală mexicană, respectînd cu stricteţe încetarea focului cu aceste trupe.

Trei. Populaţiile civile ale acestor municipalităţi au putut să numească noi autorităţi şi să declare noi municipalităţi şi teritorii rebele. Pînă în prezent, dintre acestea sînt declarate:

1. Municipiul „Libertad de los Pueblos Mayas“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Santa Rosa El Copán;

2. Municipiul „San Pedro de Michoacán“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Las Margaritas;

3. Municipiul „Tierra y Libertad“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Las Margaritas, Independencia şi Trinitaria. Capitala municipală: Ejido Amparo Agua Tinta;

4. Municipiul „17 de Noviembre“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Altamirano şi Chanal. Capitala municipală: Ejido Morelia;

5. Municipiul „Miguel Hidalgo y Costilla“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Las Margaritas şi Comitán de Domínguez. Capitala municipală: Ejido Justo Sierra; 6. Municipiul „Ernesto Che Guevara“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo;

7. Municipiul „1° de Enero“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo;

8. Municipiul „Cabañas“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Oxchuc şi Huixtán;

9. Municipiul „Maya“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Ejido Amador Hernández;

10. Municipiul „Francisco Gómez“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Ejido La Garrucha;

11. Municipiul „Flores Magón“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Ejido Tani Perlas;

12. Municipiul „San Manuel“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Ranchería San Antonio;

13. Municipiul „San Salvador“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo. Capitala municipală: Ejido Zinapa;

14. Municipiul Huitiupan, pe teritoriul municipiului cu acelaşi nume; 15. Municipiul Simojovel, pe teritoriul municipiului cu acelaşi nume; 16. Municipiul Sabanilla, pe teritoriul municipiului cu acelaşi nume; 17. Municipiul „Vicente Guerrero“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Palenque;

18. Municipiul „Trabajo“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Palenque şi Chilón;

19. Municipiul „Francisco Villa“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Salto de Agua;

20. Municipiul „Independencia“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Tila şi Salto de Agua;

21. Municipiul „Benito Juárez“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Tila, Yajalón şi Tumbalá;

22. Municipiul „La Paz“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Tumbalá şi Chilón;

23. Municipiul „José Maríá Morelos y Pavón“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Ocosingo, zona Marqués de Comillas;

24. Municipiul „San Andrés Sacamch de los Pobres“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului San Andrés Larráinzar;

25. Municipiul „San Juan de la Libertad“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului El Bosque;

26. Municipiul „San Pedro Chenalhó“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Chenalhó şi Mitontic;

27. Municipiul „Santa Catarina“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiilor Pantelhó şi Sitalá;

28. Municipiul „Bochil“. Pe teritoriul municipiului cu acelaşi nume;

29. Municipiul „Zinacantán“. Pe teritoriul municipiului cu acelaşi nume;

30. Municipiul „Magdalena de la Paz“. Pe teritoriul ce aparţinea anterior municipiului Chenalhó.

Patru. Legile care trebuie puse în aplicare de noile municipii rebele prin conducere obedientă [mandar obedeciendo] sînt:

– Constituţia politică a Statelor Unite Mexicane din 1917; – Legile revoluţionare zapatiste din 1993; – Legile locale ale comitetului municipal, pe care le determină voinţa populară a populaţiei civile.

Cinci. Teritoriul zapatist din municipalităţile menţionate, în rebeliune împotriva guvernului rău, îl recunoaşte pe domnul Amado Avendaño Figueroa ca guvernator constituţional al statului rebel Chiapas.

Şase. Trupele zapatiste şi populaţia civilă din zonă se pregătesc cu fortificaţii pentru a rezista eventualului atac guvernamental.

Şapte. Comandamentul general al EZLN aduce astfel la bun sfîrşit campania militară „Pace cu Dreptate şi Demnitate pentru Popoarele Indigene“ şi pregăteşte următorul pas.

Democraţie! Libertate! Dreptate!

Din munţii Sud-Estului mexican,

CCRI – CG al EZLN