Studenţii ocupă Facultatea de Istorie cu plenarele

De câteva zile tot mediul online urmărește renașterea mișcării Occupy în România prin studenții clujeni, care au ocupat o sală a Facultății de Matematică-Informatică din Universitatea Babeș Bolyai și omologii lor de la București, care au făcut același lucru cu o sală a Facultății de Istorie din Universitatea București. Ei fac asta pentru a protesta împotriva rigidităţii sistemului universitar, care nu oferă spaţii de dezbateri libere studenţilor.

Mă bucură c-am început și noi să avem o mișcare studențească activă, mai ales după ce-am fost obișnuit în facultate cu niște asociații studențești în care se băgau proștii clasei, doar ca să-și pună pile la profi sau ca să se ducă să se-mbete prin Erasmus-uri. Mă bucur și că mişcarea aceasta are mesaje coerente, cereri, dezbateri și organizează tot felul de evenimente deschise publicului, la orice oră a zilei.

Sincer singurul lucru pe care am să-l reproșez atât mișcării de la București, cât și celei din Cluj e rigiditatea lor în comunicare. Am dorit să-i iau interviu unui student clujean, pentru a afla experiența lui personală de acolo, dar acesta mi-a spus că toate discuţiile cu presa se fac în urma unor hotărâri colective a plenarei.

Le-am scris și mi-au răspuns foarte prompt pentru un organism colectiv, totuşi cred că le-ar ajuta mai mult cauza, dacă n-ar arbora acelaşi limbaj de comunicate oficiale, cu care ne-au obişnuit autorităţile birocratice ale statului român, dar na, asta-i doar părerea mea.

VICE: Până la urmă ce s-a întâmplat săptămâna trecută?

Studenţii ocupanţi UBB: Săptămâna trecută, în data de 21, era programată proiecția unui documentar despre ocuparea unei facultăți din Zagreb timp de 35 de zile de către studenții croați. Filmul trebuia să fie urmat de discuții. Pentru eveniment a fost depusă o cerere scrisă de către un doctorand, care a fost aprobată şi prevedea să se rămână la vizionare şi la discuţii între orele 20 - 22.Cu puţin înainte de ora 20 au interzis accesul în clădire celor care nu aveau legitimație de student la UBB, deși din cerere reieșea clar faptul că era un eveniment public, deschis tuturor. Pe lângă paznici mai erau de față și responsabilii cu securitatea, iar mai multe studente au fost bruscate de către aceștia. În cele din urmă au acceptat ca toată lumea să intre în clădire, dacă profesorul care a semnat cererea - și era de față - își asuma întreaga responsabilitate. Deoarece strategia asta de a pune toată presiunea pe dânsul era una incorectă, ne-am mutat într-un alt spațiu pentru proiecție.

Şi de-asta aţi ajuns să ocupaţi sala aia?

Ocuparea unei săli din Universitate s-a făcut din cauza lipsei de înţelegere din partea UBB pentru nevoia de a se dezbate probleme care privesc tot sistemul educaţional pe de o parte, cât şi problemele care vizează Universitatea Babeş-Bolyai.

Câţi oameni mai ocupă amfiteatrul astăzi? Ce se mai întâmplă p-acolo?

La plenara de ieri am fost în jur de 150 de oameni şi dorim ca numărul lor să crească, dar prezența variază și în funcţie de orarul activităţilor. Ieri de exemplu, am avut un atelier „Despre problemele cercetării: finanţare, evaluare, doctorat, criterii de promovare” şi am discutat în plenară despre sistemul Bologna, finanţarea sistemului de învăţământ şi nevoia unor spaţii de cercetare şi relaxare în cadrul Universităţii.

Au mai avut loc incidente noi?

Deşi la plenara care a avut loc seara trecută prorectorul Călin Rus a afirmat că pe data de 28.03.2013 nu se vor ţine cursuri în amfiteatrul Nicolae Iorga din UBB, doamna pro-rector Anna Soos a susţinut astăzi dimineaţă că nu are cunoştinţă de aşa ceva. Sperăm că pe viitor nu vom mai avea probleme de acest tip, mai ales că s-a hotărât din nou relocarea cursurilor în alte săli disponibile.

De ce luaţi toate deciziile doar prin aceste plenare?

Acţiunea de ocupare a sălii impune mobilizarea în scopul discuţiilor. Această acţiune trebuie ferită de a fi confiscată sau de a fi asociată unui grup sau lider. Este liberă intrarea oricui şi toată lumea e încurajată să discute şi să se implice. Cei care au reticienţe cu privire la modul de organizare sunt rugaţi să participe, să vadă, să ajute la o mai bună organizare a evenimentelor. Metodele aplicate până în acest moment sunt în mod necesar flexibile.

Cum funcţionează acest sistem?

Sistemul este unul al democrației participative. La ora aceasta au ajuns şi elevi de liceu care sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în amfiteatru. Plenarele se moderează și se facilitează de fiecare dată de către alți oameni. Oricine se poate oferi voluntar, sau poate fi propus și votat pentru a fi moderator sau facilitator – desigur, dacă doreşte. Plenul e constituit din TOATĂ LUMEA! În același timp, oricine e poftit să se implice în grupurile de lucru formate sau care vor fi formate. Există grupuri pe documentare, de chestiuni tehnice, de comunicare, de promovare etc. S-aoptat pentru o prezentare orizontală a opiniilor în care este poftit să ia cuvântul absolut oricine dorește. Toți cei care intră în amfiteatru sunt egali din toate punctele de vedere. Oricine se poate implica și, de asemenea, se poate înscrie la cuvânt.

Chiar şi cei din afara sălii ocupate, din mediul online?

Este mai dificil pentru cei aflați online, însă există un grup de lucru care răspunde la cât mai multe din întrebărilor lor. Iar în timpul plenarei din această seară se va încerca, poate, și transmiterea mesajelor acestora către plen. Sperăm să ne organizăm din ce în ce mai bine. Delegații care vorbesc cu presa sunt diferiți de fiecare dată și transmit mesajele acceptate de grup. Reținerea iniţială s-a datorat lipsei de timp pentru organizare. Nu este o dispută între două facţiuni şi din acest motiv nu a venit nimeni cu revendicări de acasă. Spaţiul este ocupat pentru a se organiza dezbateri şi lua decizii împreună.

Am văzut că aveţi anumite reticienţe faţă de mass-media. De ce?

Modul nostru de comunicare cu media nu a fost înțeles la început. Toate concluziile discuțiilor din plen și deciziile luate prin vot majoritar au fost și vor fi transmise către presă.

Cu ce-a greşit presa în acest subiect?

În momentul ocupării, presei i s-a cerut să nu filmeze (din teama de a nu fi manipulată informația la montaj și pentru a nu se adăuga presiunea de a fi filmat). Nu vrem să transformăm această acțiune într-un show mediatic. Jurnaliștii sunt în primul rând cetățeni, nu li s-a interzis să rămână în sală și li s-a sugerat să ia notiţe, dacă doresc. Totodată se preferă transmiterea live. Plenara din 27.03 și 28.03 a fost transmisă prin livestreaming și urmărită chiar internaţional.

Care sunt cererile voastre de la mediul universitar?

Prima este adresată Ministerului Educaţiei şi se referă la respectarea legii votate care impune acordarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei, respectiv 1% pentru finanţarea cercetării ştiinţifice. Alte cereri vor fi direcţionate atât către UBB cât şi către minister, după dezbaterile plenare, fără a ne grăbi în formularea lor.

Cât timp veţi mai rămâne acolo?

Ocuparea este pe timp nedeterminat. Cerem totodată participarea și implicarea în discuții a rectorului UBB, măcar la plenare. De multă vreme era nevoie de un spaţiu liber pentru dezbatere – iar acum avem ocazia. Vrem ca UBB să asigure acest lucru, nu doar pentru noi, ci şi pentru toţi viitorii studenţi. De ce să nu rămână amfiteatrul acesta astfel?

Ce credeţi că veţi obţine?

Cel mai probabil vom adresa cereri Ministerului Educației și Cercetării, dar și Universității, precum aceea a asigurării permanente a unui spaţiu liber dedicat dialogului. Facem apel de solidaritate, nu doar studenților UBB, ci tuturor și îi rugam pe cei care doresc să ne susțină să vină alături de noi sau să ne scrie la adresa de email sepoate.cluj@gmail.com. Ne dorim ca desfășurarea evenimentelor să fie cât mai transperentă, de aceea am pus la dispoziție o platformă livestream, unde puteți urmări în timp real dezbaterile din amfiteatrul ocupat. Ne puteţi urmări comunicatele de presă zilnice, minutele și update-urile periodice pe www.sepoate.net și pe pagina de facebook SE POATE Cluj.