Auto-organizarea la nivel local (oraş şi cartier)

Ne aflăm într-un moment istoric foarte important. Tot mai mulţi oameni devin conştienţi şi activi în lumea care îi înconjoară. Sunt conştienţi de faptul că sistemul economic şi politic actual au foarte multe găuri şi probleme din cauza cărora viaţa noastră de zi cu zi este îngreunată. Şomaj ridicat, lipsa locurilor de muncă, legislaţie care este în favoarea celor bogaţi şi puternici sau în detrimentul capitalismului observabil prin prisma corporaţiilor, exploatare sălbatică a resurselor naturale, în urma cărora rămâne numai şi numai distrugere.

Acuma protestăm. Suntem zeci de mii de oameni care protestăm pe străzi. Este important să arătă guvernanţilor şi privaţilor faptul că suntem mulţi; creăm presiune.

În paralel, trebuie să creăm situaţii şi spaţii necesare ca această mişcare să continue şi în viitor. La un moment dat protestele acestea de masă se vor potoli, fie din cauza oboselii, fie din cauza unor decizii la nivel de conducere. Iar după aceea, timp de multă vreme, va fi linişte. Ne vom întoarce la vieţile noastre aşa numite normale.

Pentru a putea perpetua această mişcare este nevoie să ne organizăm la nivel local. La nivel de oraş (în cazul oraşelor mici), şi chiar la nivel de cartiere (în cazul oraşelor mari). Trebuie să aducem spiritul activ şi critic la oameni acasă. Mulţi nu vin în pieţele centrale din oraşele în care locuim din cauză de comfort (e mai frumos acasă), fie din cauză că nu ştiu ceea ce se întâmplă, sau ştiu o variantă modificată oferită de căile mainstream de propagare a informaţiei. Pentru a opri această situaţie, pentru a putea să le arătăm adevărul, trebuie să venim cu totul în local.

Să ne auto-organizăm, deci!

Există câţiva paşi simpli care trebuie parcurşi pentru a putea crea spaţiile şi condiţiile necesare promovării şi propagării ideilor care ne motivează pe aşa de mulţi dintre noi.

Pe scurt, trebuie să formăm un grup de prieteni, cu oameni care sunt dispuşi să-şi decide o anumită perioadă de vreme în fiecare zi diferitelor acţiuni pe care le va întreprinde grupul. Apoi, trebuiesc întreprinse acţiuni de informare, de a purta discuţii cu vecinii de oraş sau de cartier, pe baza cărora să se afle problemele pe care le resimt aceştia. Este important ca grupul să fie atât într-o continuă solidaritate cu cauzele şi luptele la nivel înalt (naţional sau internaţional), dar ce este cel mai central este ca acesta să fie activ pe plan local privind problemele locale.

Dar mai bine o luăm pe etape.

Formarea unui grup local

Suntem foarte mulţi oameni care participăm la diferite acţiuni de protest. Şi majoritatea ne simţim foarte bine în compania altor oameni care împart aceleaşi gânduri ca şi noi.

Formarea de grupuri şi colective în cartierele şi oraşele noastre sunt importante pentru a uni acele individualităţi – fapt care a început deja, cu ocazia protestelor actuale. Doar uniţi în grupuri putem fi mai puternici şi mai eficienţi.

Grupurile unesc puterile individuale a oamenilor. Iar un grup poate face mult mai multe lucruri decât un singur om. De asemenea, lupta pentru cauzele la care aderăm devine una de durată mai lungă, mai vizibilă, mai posibilă.

1. Este important ca grupul să fie organizat pe principii non-ierarhice, orizontale, iar deciziile să se ia pe bază de consens – grupul de afinitate.

Cum vine asta? Destul de simplu: imaginaţi-vă acuma un partid politic. Acesta funcţionează pe principii ierarhice, are un preşedinte, un secretar general, un notar, şi cine ştie câte alte poziţii pre-asumate. Cei de jos vor aştepta şi vor fi obligaţi să asculte ordinele celor de sus, chiar dacă acestea sunt eronate – iar cei de jos vor fi cei care le vor pune în aplicare. Preşedintele are puteri depline faţă de membrii simpli din partid: acesta poate face ce doreşte el, iar partidul în sine va funcţiona după cum doresc cei aflaţi în vârful ierarhiei – şi putem vedea lesne care este direcţia partidelor...

Grupul nostru va fi fix pe dos: nu va avea preşedinte, nici secretar general, nici nimic (doar delegaţi aleşi în mod liber de către colectiv). Toţi oamenii care participă la acest grup vor fi egali şi vor avea acelaşi drept decizional ca oricare altul. Pentru ca un grup să funcţioneze la maxim, este important ca toţi membrii să participe activ la fiecare decizie care se ia, la fiecare discuţie pe diferite teme care ne presează, şi, mai ales, să fie prezenţi într-un mod activ la acţiunile care se pun în practică.

În concluzie, la acest prim punct, grupul va fi unul de afinitate, centrat pe acţiune directă (de preferinţă, non-violentă).

2. Grupul îşi alege un nume şi principiile după care funcţionează.

Logic, a avea un nume este important, deoarece acest nume îi conferă grupului o identitate în comunitatea din care facem parte. Numele grupului este doar umbrela care reuneşte indivizii care participă activ la grup. Iar principiile sunt cele care unesc indivizii în lupta şi cauzele la care vor participa.

Principiile pot fi, în general, de genul ecologiei, promovarea unei vieţi active, anti-corporatismului, anti-naţionalismului, că nu se tolerează orice formă de discriminare în grup (sexismul, naţionalism, homofobia, rasismul, etc.) sau în afara lui, şi multe altele. Acestea fluidizează discuţiile ulterioare care vor fi la şedinţele săptămânale sau bisăptămânale ale grupului sau colectivului.]

Este de preferat ca principiile să fie divizate în două categorii, unele generale precum lupta anticapitalistă, şi unele locale, care privesc comunitatea din care face parte grupul.

3. Şedinţele, deciziile pe bază de consens şi facilitarea discuţiilor.

Grupul va decide de câte ori se va reuni spre a discuta diferite teme şi ca să ia diferite decizii spre a acţiona împotriva diferitelor acţiuni statale sau corporatiste.

Pentru ca şedinţele să fie un succes, este important ca să participe la acestea cât mai mulţi oameni din grup. Desigur, deciziile trebuiesc luate prin consens, pentru a spori şansele de succes privind găsirea unui comun într-o multitudine de viziuni individuale.

Consensul este acea situaţie când toată lumea este de acord privind o anumită decizie – asta pe baza unor discuţii iniţiale, unde se prezintă toate detaliile necesare, astfel încât fiecare membru care participă la şedinţă să ştie la fel de multe ca şi cei care au propus ceva anume. Este important, de asemenea, ca dacă cineva nu este de acord cu ceva, adică blochează o anumită decizie, să specifice ce anume nu convine, astfel încât să se poată găsi o cale de mijloc, cu care să fie de acord toată lumea, sau să se lase spre discuţie pentru o altă dată. Nimeni nu are dreptul de a obliga pe altcineva să accepte ceva. Aşa funcţionează organizaţiile ierarhice, partidele, etc.

Există diferite metode care fluidizează discuţiile în timpul şedinţelor. Pentru asta există facilitatori (cei care dau cuvântul oamenilor care au ridicat mâna în semn de „vreau să spun ceva”), diferite semne non-verbale spre a arăta acordul, dezacordul, dorinţa de a vorbi, o persoană care ia minuta – spre a avea posibilitatea de a continua discuţia ulterior – etc.

4. O dată organizat scheletul, grupul se va afilia diferitelor lupte/cauze – sau va începe unele la nivel local!

Există foarte multe lupte/cauze în România şi în afara graniţelor. Două din cele mai mari lupte ale României, cea pentru salvarea Roşiei Montane şi cea împotriva fracturării hidraulice a gazelor de şist sunt dea vizibile pe străzi, în fiecare zi. Proteste masive în zeci de oraşe din ţară şi din afara ei.

Dacă lista de principii este gata, iar oamenii sunt dispuşi să şi-o însuşească la şedinţe şi la acţiunile făcute de grup, va fi uşoară afilierea la alte lupte/cauze. Şi acele lupte/cauze au principii pe baza cărora funcţionează!

Astfel, grupul se poate afilia luptei pentru Roşia Montană, sau împotriva gazelor de şist, sau împotriva defrişării pădurilor şi multor altor lupte/cauze – sunt mult prea multe ca să le înşir pe toate aici!

Dar nu trebuie să uităm niciodată problemele pe care le resimţim la nivel local! Grupul trebuie să fie întotdeauna pregătit să reacţioneze atunci când Primăria sau Consiliul Judeţean sau o corporaţie doreşte să facă ceva care ar fi împotriva comunităţii, oamenilor şi a naturii! Desigur, există alte probleme pe care vecinii noştr ke resimt zi de zi. Nu trebuie să ignorăm pe nimeni. Trebuie să vorbim cu ei, să vedem exact ce şi cum, şi să începem diferite campanii, acţiuni, spre a trage un semn de alarmă, sau spre a crea presiune în situaţiile în care este nevoie.

5. Grupul şi modurile de a acţiona.

Sunt foarte multe moduri prin care un grup poate să participe la o luptă/cauză sau să-şi ducă propria luptă/cauză:

a. Informarea populaţiei privind diferite lupte care se întâmplă, prin înmânarea de fluturaşi pe stradă, organizarea de discuţii publice, proiecţii de filme documentare, etc.

b. Organizarea de proteste, flash-mod-uri la nivel local, în mod individual sau de-odată cu alte grupuri din alte oraşe.

c. Boicotarea unor evenimente, magazine, corporaţii – prin neconsumul produselor diferitelor magazine sau corporaţii boicotate, mergerea la evenimente unde la un moment dat se vor afişa mesaje, steaguri, în faţa camerelor de filmat, a aparatelor de fotografiat, în faţa politicienilor, lipirea de stickere cu „nu cumpăra” pe geamul unor magazine sau „bani murdari” pe bancomate, etc.

d. Prin scrierea de manifeste, proclamaţii, care să fie mesajul grupului sau a luptei/cauzei generale, şi care să fie distribuit prin mediul online sau prin prisma unor fluturaşi, broşuri, etc. Acestea au un rol de motivare şi de comprimare a multora dintre informaţiile privind cauza sau lupta cu pricina.

e. Stickere, afişe, care au mesaje clare şi concise privind lupta abordată de grup sau în general – cu care să împânziţi cartierul, oraşul, etc.

e. Producerea unei broşuri, unui fanzin, etc., săptămânale, lunare, bilunare, în care să vă prezentaţi ideile voastre personale, mesajele altor grupuri din alte oraşe, evenimente recente, victoriile şi înfrângerile, moduri în care comunităţile din care faceţi parte să poată acţiona şi ele la rândul lor, etc.

f. Organizarea de evenimente artistice sau de protest, spre a atrage atenţia privind diferitele probleme pe care le resimţim în fiecare zi, caricaturi, satirizări, etc.

6. Grupul, mass-media şi publicitatea.

Este important ca înaintea unei acţiuni, oamenii să fie informaţi privind aceasta – ca să crească numărul de oameni participanţi. Acelaşi lucru şi după o acţiuni, ca lumea să ştie care au fost efectele protestului sau acţiunii abordate.

Pentru a face asta, grupul trebuie să aibe modurile prin care să-şi propage mesajul, atât prin propriile forţe (Facebook, blog grupului/personal, etc.), cât şi prin prisma mass-mediei locale şi naţionale – de preferinţă, îndependente.

7. Conştiinţă individuală şi permanenţa grupului.

Fiecare individ din grup trebuie să fie conştient atât de faptul că participă activ la un grup, cât şi luptele/cauzele la care aderă. Conştiinţa aceasta constă în adoptarea unei lupte continue, permanente în viaţa de zi cu zi. Lupta nu este prezentă doar atunci când suntem la şedinţele de grup sau la acţiunile pe care le organizăm, ci şi când mergem acasă, la familiile noastre, la locul de muncă, la şcoală sau facultate...trebuie să fim capabili să vorbim despre ceea ce facem rudelor, colegilor, oamenilor de pe stradă, să informăm şi să-i facem să înţeleagă că luptăm împotriva a ceva ce dăunează atât nouă cât şi comunităţilor din care facem parte. Şi, cel mai important, că şi ei pot participa la această acţiune de a aduce schimbarea în mai bine în lumea în care trăim!

De asemenea, este important ca şi grupul să reziste cât mai mult timp posibil (asta atâta vreme cât indivizii care-l constituie sunt capabili şi dispuşi să facă asta – să nu se ajungă într-un fel de „obligaţie faţă de”). Şi să fie prezent în cât mai multe locuri posibile.

Foarte mulţi oameni sunt dispuşi să acţioneze contra lucrurilor rele care se petrec în lumea asta, dar nu toţi ştiu cum pot face asta. Este important ca grupul să fie public, să producă informaţie privind modurile în care comunitatea se poate organiza şi acţiona şi să ajungă la acei oameni (spre a face asta).